Tag: obiceiuri de Paşte din judeţul Hunedoara

Reading time: 5 minutes

[dropcap] Paştele! Este o sărbătoare de suflet, la Conacul Archia. [/dropcap]

 

Noaptea Învierii, masa tradiţională, ieşirea în natură, timpul de calitate petrecut cu familia şi prietenii (oaspeţii noştri)…formează un şirag de momente preţioase pe care le savurăm cu drag, în fiecare an.

De fapt, în toată ţara Paştele are o semnificaţie specială- o sărbătoare a reînoirii care a creat nenumărate tradiţii şi obiceiuri. Judeţul Hunedoara nu face excepţie.

Sunt o serie de obieceiuri standard, cu care toţi ne-am obişnuit, dar şi unele inedite, care te surprind, te fascinează sau cel puţin îţi atrag atenţia.

Cu puțin timp înainte de această sărbătoare scriem acest articol pentru tine, ca să afli despre ineditele obiceiuri  de Paşte din judeţul Hunedoara .

Iar ca lucrurile să fie mai interesante…îţi vom povesti despre câteva obiceiuri din cele 6 zone turistice-etnografice: Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Tara Zarandului, Geoagiu-Orăştie, Valea Jiului şi Ţinutul Pădurenilor.

În fiecare se păstrează obiceiuri străvechi, care ne uimesc chiar şi acum, în era digitală. Chiar dacă nu mai sunt aşa răspândite şi folosite, ele îmbogăţesc zestrea culturală a judeţului nostru.

No, hai ş-om porni la drum! 🙂

1. Valea Mureşului

În această zonă sunt sate în care se spune că oamenii care mor în Săptămâna Mare vor ajunge direct în Iad, pentru că Raiul are porţile închise. În plus…

În noaptea de Paşte, nimeni nu doarme, iar în curtea fiecărei gospodar vezi câte un foc aprins, care de regulă e alimentat cu lemne până dimineaţa.

2. Ţara Haţegului

Un obicei bizar de Paşte se păstrează şi acum în Comuna Densuş, în satele Peşteana şi Peşteniţa: Împuşcatul Cocoşului.

Se formează două echipe de tineri din sat. Se aduce un cocoş (în cele mai multe cazuri negru) şi se merge la hotarul satului, într-un loc stabilit dinainte.

Arbitrul este de regulă pădurarul satului care vine şi cu arma de vânătoare, îi învaţă pe tineri să tragă cu puşca şi supraveghează toată activitatea.

Cocoşul se leagă de un copac, iar echipa care împuşca prima cocoşul, câştigă şi primeşte pasărea ca trofeu. Tinerii care pierd organizează hora satului, plătesc lăutarii şi asigură masa şi băutura pentru toţi invitaţii.

Obiceiul se ţine tocmai pentru a alunga spiritele rele din comunitate. 🙂

Obicei bonus: Alergatul Prescurii.

În a doua zi de Paşte se formează două cete de tineri din sat. O echipă alerga pe o distanţă de câteva sute de metri, până la biserică. Cealaltă echipă aflată deja acolo trebuia să mănânce prescura (pâinea dusă la parastas) înainte să ajungă prima ceată. Echipa care pierde face cinste celeilalte, la crâşmă.

3. Ţara Zarandului

În satele zărăndene (exemplu Hondol) există obiceiul steagului.

Acesta e confecţionat dintr-o pânză albă (ce simbolizează giulgiul lui Iisus), brodată cu motive populare, imaginea Mântuitorului şi alte simboluri ale vieţii minerilor din zonă. Pânza se prinde de un băţ lung (3-4 m), decorat cu mai multe fâşii tricolore.

În prima zi de Paşte steagul se duce la biserică şi la cimitir unde e şi sfinţit de preotul satului. În final…steagul se poartă pe la fiecare locuinţă, iar oamenilor li se urează „Hristos a Înviat. În a treia zi de Paşte se aşează în clopotniţă şi e păstrat aici până în anul viitor.

Obicei bonus: În Bucuresci, Hondol şi alte sate se practică şi obiceiul instalării tuburilor care „puşcau” cu carbit, pentru a alunga spiritele rele.

4. Geoagiu-Orăştie

Ceteraşii din Geoagiu au obiceiul de a merge la Certeju de Sus pentru a acompania alaiul care poartă Steagul de Paşti.

5. Valea Jiului

Ţinutul locuit de momârlani (urmaşii dacilor liberi din Valea Jiului) abundă de tradiţii în această perioadă.
Una dintre ele este „Udatul fetelor şi femeilor”. În a doua zi de Paşte, băieţii şi barbaţii din sat merg din casă în casă şi udă cu parfum fetele sau femeile care locuiesc acolo.

Momârlanii pun mare preţ pe costumele şi straiţele lor. Se spune că cine nu-şi ţese o straiţă nouă în post, nu iese prin sat, în prima zi de Paşte.

6. Ţinutul Pădurenilor

Când vine Paştele pădurenii merg cu mic cu mare la biserică îmbrăcaţi în splendidele lor costume populare.

În Sâmbăta Mare, după masă, în satul Feregi (comuna Cerbăl) are loc sfinţirea apei botezătoare, la biserică. Se spune că prima persoană care va fi botezată cu această apă va avea noroc toată viaţa.

Obicei Bonus: Tot la Feregi, are loc obiceiul aducerii Paştelui în biserică. Cu 2-3 zile înainte de Paşte, un sătean se oferă să prepare şi să găzduiască Paştele. Preotul şi sătenii se strâng la el acasă. Se ţine slujba religioasă prin care se sfinţesc Paştele (bucate, obiecte religioase etc) şi apoi alaiul întreg le duce în biserică.

 

Obiceiuri de Paşte din judeţul Hunedoara: asta-i tot?

Chiar dacă am „gătat” lista noastră cu obiceiuri, cu siguranţă lista cu obiceiuri de Paşte din judeţul Hunedoara nu se opreşte aici. Scaunul Domnului (Boiu), femeile care îşi bat (simbolic) bărbaţii în Bulzeşti…şi multe alte tradiţii interesante aşteaptă să le descoperi, chiar atunci când se întâmplă.

În concluzie…

Paştele este una din cele mai importante sărbători ale românilor şi hunedorenilor implicit. 🙂

Dacă alegi să petreci cele Paștele în Judeţul Hunedoara, acesta te va răsplati din plin cu obiceiuri diverse dar şi o grămadă de obiective turistice de vizitat.

Noi te aşteptăm cu bucurie, la Conacul Archia, fie pentru un sejur, o şedinţă de echitaţie sau o masă delicioasă la restaurant.

Suntem curioşi: Care din aceste obiceiuri de Paşte din judeţul Hunedoara ţi-a plăcut cel mai mult? Ce alte obiceiuri inedite din zonă sau din zona ta cunoşti?
Scrie-ne gândurile tale într-un comentariu, mai jos. 🙂

La dispoziţia dumneavoastră,
Familia Szabo

Redactare Articol: Radu Dascălul-blogger, călător şi content marketer

Surse de documentare

Scrise: Marcel Lapteş-Anotimpuri Magico-Religioase, Editura Corvin, Deva, 2009.
Web: wikipedia.org, adevarul.ro, hunedoaralibera.ro, crestinortodox,ro, avantulliber.ro, formula-as.ro, servuspress.ro